K-1

K-1

K de la Karate, K de la Kung-Fu, K de la Kempo, K de la Kick Box, K de la Kakutogi. 1 de la primul. Cel mai bun. Unicul. Acestea s-au vrut a fi atributele ascunse din spatele povestii de succes ale celui mai celebru turneu mondial al sporturilor de lupta. Intre faima si adulatie, scandaluri si contestari, legenda si adevar, K-1 continua sa fascineze atat generatiile de tineri, cat si cunoscatorii pasionati ai fenomenului.

Nu trebuie sa fi un impatimit al Kick-Box-ului, Karate-ului sau San-Shou-ului pentru a fi atras de meciurile din K-1. Studiile sociologice au demonstrat in mod surprinzator ca marea majoritate a fanilor fenomenului este compusa din copii si tineri in cautarea unor modele de forta si putere, adolescente atrase de charisma unor luptatori total diferiti de boy-friend-ul astenic si emo de la liceu, si oameni obisnuiti, de la simpli muncitori la manageri de top si de la infractori de drept comun la profesori universitari. Un psiholog ar spune ca oamenii obisnuiti au fost sedusi dintotdeauna de vizionarea unei confruntari dure intre doi barbati masivi, cunoscatori ai tainelor de lupta, capabili sa-si administreze lovituri spectaculoase care ar ucide usor un om normal. Cu alte cuvinte, subconstientul oamenilor este innebunit dupa divertismenul livrat sub forma unor lupte nemaivazute. Iar K-1 asta face - ofera o forma de violenta controlata, perfect marketabila si extrem de gustata de o mare parte a societatii umane actuale.

Principalul obiectiv al fiecarui luptator din ringurile K-1, este acela de a castiga prin K.O. sau decizia unanima a corpului de arbitri. Evident, toti cauta knock out-ul din mai multe motive, cel mai important fiind de ordin pragmatic, legat de piramidele K-1 din cadrul turneelor finale, cand luptatorii sunt nevoiti sa lupte mai multe meciuri in decursul aceleiasi seri. Un meci terminat in prima repriza prin K.O.-ul adversarului, te scuteste de eventuale accidentari care pot sa te scoata din forma in meciurile urmatoare, sau de calvarul celor trei reprize epuizante, care te storc de vlaga, lasandu-te fara de energie si explozie in meciurile urmatoare.

In plus, puterea de a scoate un adversar din lupta cu o singura lovitura decisiva, a fost cautata intotdeauna de ochii atenti ai lui Ishii si ai echipei sale. Cu alte cuvinte, daca esti un luptator spectaculos, faci spectacol si in ring, lumea se inghesuie sa te vada, tu devii un star, contractele tale de publicitate cresc, iar banii intra in conturile K-1. Tehnicile de brate sunt asemanatoare cu cele din box, directa, croseul, upper-cut-ul si jab-ul. Asemanarile insa se opresc aici, pentru ca garda si defensiva din box sunt sinucigase in ringurile K-1, dupa cum au dovedit meciurile unor fosti mari boxeri precum Francois Botha, Shannon Briggs, Ray Mercer sau Mike Bernardo. Toti acestia au fost masacrati de lovituri de picior, in fata carora nu au gasit solutii. Clinciul nu este permis, deoarece deseori luptatorii obositi sau cei care acuza lovituri, profita de clinci pentru a-si regla respiratia si a se odihni. In plus, clinciurile dese fragmenteaza meciul si scad spectaculozitatea. In K-1 ai voie sa te agati de adversar doar in momentul livrarii unei singure lovituri de genunchi. Toate aceste schimbari au dus la aparitia a noi strategii de lupta. Bunaoara, loviturile de picior se restrang doar la lovitura circulara pe interiorul sau exteriorul coapsei, loviturile frontale la abdomen si barbie, lovitura circulara de picior la cap sau gat, si lovitura prin intoarcere la ficat. Aceste tehnici de picior sunt cele mai uzitate, alaturi de tehnicile de box, luptatorii lucrandu-le in cadrul a sute de combinatii, timp de mii si mii de ore, pana cand le intra in reflexe.

Succesul initial al K-1 s-a bazat pe aducerea in ring al luptatorilor de categorie grea si supergrea, deoarece la aceste categorii K.O.-urile au o frecventa mult mai mare datorita fortei dezvoltate in lovituri de catre luptatori masivi si tehnici in acelasi timp. Totusi, tehnicitatea, ritmul, cadenta si rezistenta luptatorilor din categoriile mici nu a ramas straine promotorilor K-1. Pentru a iesi in intampinarea unor luptatori de exceptie, dar a caror greutate nu depaseste 70 kilograme, K-1 a lansat o noua promotie dedicata exclusiv acestora. Deja celebra K-1 MAX (Middleweight Artistic Extreme) a reusit sa capteze in scurt timp atentia cunoscatorilor in domeniu. Multi dintre acestia declarand ca K-1 MAX ofera adevaratul spectacol de forta, viteza si tehnicitate. Spectacol pe care il oferea si categoria grea in anii de glorie ai unora precum Le Banner, Sefo, Aerts, Hoost sau Filho.

Ritmul ametitor al schimbului de lovituri din ring, tehnicitatea incredibila, dinamismul neegalat al luptelor au dus in scurt timp la lansarea si consacrarea unor luptatori extraordinari. Oricine este familiarizat cu meciurile din K-1 MAX, va fi cucerit mai devreme sau mai tarziu de forta pumnilor grecului Michalis Zambidis, de loviturile incredibile de picioare executate din orice unghi de catre thailandezul Buakaw Por Pramuk, tehnica impecabila si tactica lui Andy Souwer, combinatiile brat-picior ale lui Albert Kraus, disciplina de ring si insistenta lui Masato, forta si agresivitatea lui Gago Drago sau curajul si tehnica desavarsita a noii senzatii, ucraineanul Artur Kyshenko.

Imperiul K-1 este foarte popular in Japonia, Coreea de Sud, Brazilia si Europa. Marile Turnee din Tokyo, Yokohama, Fukuoka, Osaka, Saitama si Fukuoka sunt transmise live prin Fuji Network in intreaga lume, iar prin sistemele Pay Per View si ESPN2 sunt vizionate de catre zeci de milioane de fani. In ultimii ani, canalul TV Eurosport si-a facut un bun obicei prin difuzarea galelor K-1 din intreaga lume.

 

Recomandari